Poem

© Bogdan Vasile

“Ce faci acolo?

 Îți răsfoiești zâmbetele?”

Poemul

Ca o flacără

La rădăcina copacului

Dacă o vezi

Dedesubt

E

Comoara

De-aș urî plecarea

Sunt toată ca o mare

râvnind apropieri

mereu pierzându-și țărmul

plecând spre nicăieri

Știu, m-aș putea opri

să simt pământ sub alge

să nu fiu doar un strop

în valul ce se sparge

Îți simt îndepărtarea

mereu la bunu-mi plac

Dar de-aș urî plecarea

Știi

M-aș numi doar lac

{Film} In Time

Trebuie să spun de la început că Justin Timberlake nu se numără printre actorii mei preferați, mai ales de cand l-am văzut în Bad Teacher, dându-i replica lui Cameron Diaz, film în care au fost amândoi la fel de slabi. 

Insă... cu In Time e altă poveste. O fi meritul scenariului, care pleacă de la o premiză total diferită de ceea ce știm despre viață în general. Și anume că unitatea de măsură pentru bunăstare este timpul, nu banii. După primele momente, în care ești bulversat, începi să îți schimbi paradigma, apoi, încet-încet, intri in joc. Timpul este gratis până la 25 de ani, moment în care mai primești 1 an de trăit. Fizic, organismul "îngheață" la această vârstă (fix ca la Hollywood!), așa că tot filmul e populat cu mame, tați și bunici de ambe sexe cu aceeași vârstă fizică, dar nu și mentală. Băncile oferă timp, cu dobândă, ceea ce permite unui grup de privilegiați sa controleze întreaga populație care trăiește, la propriu, de pe o zi pe alta. Când zilele de pe ceasul fiecăruia se termină, i se termină și viața.

Justin este Will Salas, un tip care își vede mama murind la 30 de centimetri de el (frumoasa Olivia Wilde, care numai față de mamă nu are!) și primește cadou aproape un secol de la un tip pe care îl apără într-un bar. Acuzat de crimă, se revoltă împotriva sistemului, furând timpul și împărțindu-l (ca un justițiar) celor defavorizați. Este ajutat de Sylvia Weiss (o Amanda Seyfried cu o perucă foarte roșcată și cu ochi cât farfuriile), al cărei tată este printre cei ce controlează piața timpului.

Roluri excelente fac Cillian Murphy (m-a impresionat în Batman Begins și Inception), un fel de polițist al timpului (în românește i-au spus "cronograf", cred) și Vincent Kartheiser (Mad Man), tatăl centenar al Sylviei, un tip fără scrupule și fără suflet. 

Diferența dintre cele două clase, cei din ghetto, care trăiesc permanent la limită, și cei din zona luxoasă, unde nimeni nu se grăbește, deoarece au la dispoziție tot timpul din lume, este cea care face filmul să fie ceva mai mult decât un S.F. de acțiune. Mi-a adus cumva aminte de Gattaca (un film pe care il iubesc), în care viitorul este controlat de genetică, iar un computer decide dacă ai dreptul sau nu să trăiesti. În In Time, viitorul e controlat de un ceas implantat în mână, timpul fiind apanajul unui grup restrâns de oameni. Ideea e că doar cei ce au anumite "calități" au și șansa să trăiască timp îndelungat, chestie care vine însă la pachet cu frica de a nu păți ceva, frica de a trăi, pană la urmă. 

Eu zic că e un film de văzut, dacă nu la cinema, măcar acasă, cu un lighean de popcorn în brațe. Mai mult decât agreabil, te scoate din rutina filmelor de acțiune și te face să te întrebi dacă timpul tău este suficient de just folosit...

{Film} Drive

http://impawards.com/2011/drive.html

 Nu obisnuim sa mergem la filme in timpul saptamanii, dar de data aceasta am facut o exceptie. Aveam pe lista scurta doua bucati: "Drive", cu Ryan Gossling (pe care l-am vazut acum cateva zile in "Crazy, Stupid, Love"), in regia lui Nicolas Winding Refn, si "Melancholia" lui Lars von Trier. Ultimul parea destul de greu pentru o seara de miercuri, asa ca am ales sa-l vedem pe primul. 

E un film {aproape} de actiune, desi numele te-ar fi dus cu gandul la un "road movie". Ei bine, mi s-a parut mai degraba un film de arta violent. De ce am spus ca rolurile au fost dificile? Din simplul motiv ca nu au avut replici de spus. O ora si patruzeci de minute in care au vorbit extrem de putin, dar au exprimat enorm de mult. Din priviri, din taceri, din limbajul corpului. Un singur sarut, in tot filmul, in lift, inainte de o crima. Cei doi actori din rolurile principale, Ryan Gosling si Carey Mulligan, au avut doua roluri dificile, de care s-au achitat cu o mare maiestrie. 

Sarutul pasional

El este un cascador part-time, mecanic auto si, ocazional, sofer pentru spargatori, cu reguli foarte stricte. Ea este sotia unui puscarias, cu un copil, iar intre ei se infiripa o idila timida. In doua vieti sterile se naste magia. Dar sotul iese din inchisoare, intra in bucluc, iar tanarul sofer incearca sa-l ajute. De aici totul se incurca, si cred ca Quentin Tarantino ar fi fost fericit sa fie un film facut de el: 10 morti cu sange pe pereti, final nedefinit, ti-l poti termina singur, cu happy-end sau fara.

O nota de 10 plus pentru imagine si lumini: directorul de fotografie este Newton Thomas Sigel, care are in portofoliu filme ca Valkirye, Superman Returns, X-Men, Confessions of A Dangerous Mind. Cadre clasice alternate cu o viziune moderna, luminile perfect alese, joaca intre umbra si lumina, totul se imbina in atmosfera incordata creata de regizor.
Si muzica... ah, muzica! Coloana sonora e semnata in mare parte de Cliff Martinez, desi filmul debuteaza cu Night Calls al lui Kavinski. Frumoasa tare. Toata.

Ca fapt divers, Ryan Gosling nu a fost prima optiune pentru rolul principal, el l-a inlocuit pe Hugh Jackman. Un rol de zece minute a primit si Christina Hendricks, frumoasa secretara-sefa din Mad Men, mi s-a parut uimitor de scurt.

E un film pe care poti sa-l iubesti sau poti sa-l urasti. Eu sigur il iubesc.

Trailer Drive

ps: nu stiu sa inserez videoclipurile in blog, dar am pus link-uri spre YouTube :)
ps 2: Drive a luat premiul pentru cea mai buna regie si a fost nominalizat pentru Palme d'Or la Cannes, 2011

Septembrie

©Bogdan Vasile

 Septembrie
 Deja îmi este dor
 De umbra ultimului alb cocor
 
 Septembrie
 Castane-n buzunar
 Şi necredinţa că e toamnă iar
 
 Septembrie
 Şi greierii-n concert
 Îmi mai alungă zbuciumul din piept
 
 Septembrie
 Un înger a căzut
 Cu-aripi înroşite-n absolut
 
 Septembrie
 Şi iarba de sub pomi
 Descreşte-ncet în timp ce tu mai dormi
 
 Septembrie
 Din cer plouă cu lacrimi
 Un nou sfârşit, un nou şirag de patimi

 

2011, Septembrie, 11

 

Chestie de perceptie

Pe măsura ce avansez in vârsta, simtul ridicolului mi se estompeaza din ce in ce mai mult.
Am ajuns la concluzia ca cei ce s-ar putea amuza pe seama mea nu contează, iar cei care într-adevăr contează, nu ar face asta.

Lucian Blaga, Iubire

Lago di Bracciano, ©Bogdan Vasile

Iubesti - când ulciorul de-aramă
se umple pe rând, de la sine
aproape, de flori si de toamnă,
de foc, de-anotimpul din vine. 

Iubesti - când suavă icoana
ce-ti faci în durere prin veac
o tii înrămată ca-n rana
străvechiului verde copac.

Iubesti - când sub timpuri prin sumbre
vâltori, unde nu ajung sorii,
te-avânti să culegi printre umbre
bălaiul surâs al comorii.

Iubesti - când simtiri se desteaptă
că-n lume doar inima este,
că-n drumuri la capăt te-asteaptă
nu moartea, ci altă poveste.

Iubesti - când întreaga făptură,
cu schimbul, odihnă, furtună
îti este-n aceeasi măsură
si lavă pătrunsă de lună.

Iubire, de Lucian Blaga

Falsă cronică de film (e)

Prima telenovelă pe care am vizionat-o vreodată cred ca a fost in 1990, se numea "Sclava Isaura" și o urmăream fiindcă nu mai văzusem niciodată un astfel de serial. Toată lumea din jurul meu era extaziată de frumusețea tinerei actrițe care o juca pe Isaura, eu o detestam. Când am spus că nu înțeleg de ce li se pare atât de frumoasă, mi-am pierdut jumatate din prieteni. Și azi mi se pare la fel de urâtă.

Ultima telenovelă la care m-am uitat a fost "Avenida Paulista", in 1991. Sau o fi fost tot in '90? Ne uitam pe TVR cu mic, cu mare, mâncarea se afuma în crătiți, copiii rămâneau nehrăniți, cu scutecele neschimbate, străzile erau pustii. Românii se uitau la film. Și la Bruna Lombardi, actrița din rolul principal.

Azi simt nevoia să ma uit la o telenovelă. Să stau și să râd sau să plâng de dramele, aiurelile, situațiile uneori neverosimile ale unei telenovele sincere, cu actori perfect de frumoși, cu păr negru strălucitor și cu dinți impecabili, cu actrițe coborăte parcă din ceruri, cu bucle bogate si bretoane grele, talii subțiri și măini fine, dicție lucrată și rochii imposibil de frumoase.
Doar așa, să mă insinuez pentru o ora într-o lume perfectă.

Vasile Voiculescu, Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare

©Bogdan Vasile

Sonet CCXXVI 

 E drept că nu-ţi adaug nimic; ba, dimpotrivă,
 Îţi fur mereu din raze, în chip ne-ngăduit
 Să-mi încălzesc o muză rămasă costelivă,
 Ce nu şi-a pus pe frunte un nimb făgăduit...
 Dar nu-s nici un uşarnic deprins cu huiduială,
 Să-ţi vând poemul şi-apoi un geniu să mă crez;
 Delirul meu e-n casă; în lume-s cu sfială,
 Cu versurile mele întâi mă flagelez.
 Dar cum? Valeţi ignobili au har să te dezbrace?
 S-atingă aşternutul cu laba lor de rând?
 Când eu te-mbrac cu cerul, închipuind mijloace
 Să te feresc de-a pururi de orice ochi şi gând!...
 De ce nu pot fi Zeus, stăpân pe slăvi? Acolo
 Te-aş lua, eternităţii să fii un nou Apollo!
 
 (Luni, 10 decembrie 1956)
 
 
 Autor: Vasile Voiculescu
 Poezia Sonet CCXXVI

{ Inspirational }

O frumusețe bulgărească în anul de grație 2011

Acum un an, pe vremea asta, revenisem din prima road-trip prin Bulgaria. Floarea-soarelui era în plin sezon, iar priveliștea - irezistibil de frumoasă. Cam ca un fel de câmpuri de rapiță din România, dar cu floarea-soarelui.

Anul asta am trecut din nou pe-acolo... Floarea-soarelui s-a împăunat cu noua ei cucerire: lanul de grâu. Nu stiu de ce mi-a stârnit o asemenea emoție: o fi fost fiorul revederii?

Concurs

Iubitul meu, azi te provoc
 la un concurs de respirat sincron
 Însă mă tem că nu pot face faţă
 atâtor diferenţe mari de ton
 Când ochiul tău se-ascunde
 sub pleoape străvezii
 Eu număr între două
 şi trei-patru trezii
 
 Sunt bună azi, îţi dau avans
 un braţ de răsuflări
 Nu cer nimic (aşa fac campionii)
 /Înfrângerile mele-s bazate pe trădări/
 Dar tu eşti generos
 şi îmi laşi toţi pionii
 
 Şi iar eşti treaz,
 în timp ce eu mă lupt cu somnul
 Tentacule hapsâne mă ţin în mreaja lor
 Le-am retezat cu trudă
 greu, unul câte unul,
 Sunt liberă în zori
 când tu adormi pe-un nor
 
 Mă tot scufund
 adânc
 sperând să dau de tine,
 Mi-e trupul greu
 ştiu sigur că tu ai să mă-nvingi
 Nu mai respir deloc.
 Să pierd nu-mi pică bine
 Dar vii şi mă salvezi
 şi-aşa mă şi câştigi

A to Z motivation

Avoid Negative Thoughts, People, Things and Habits.
Believe in yourself.
Consider things from every angle and others points of view.
Dare to Dream and Dream Big
Energy, Excitement and Enthusiasm is in your blood.
Family and Friends are hidden treasures ; enjoy these riches.
Give more than you planned to.
Have a good sense of humor.
Ignore Criticism, Ridicule and Discouragement from others.
Jump on Problems because they are Opportunities in disguise.
Keep up the good work however hard it may seem.
Love yourself, just as you are.
Make Impossibility a Possibility.
Never lie, cheat or steal, always strike a fair deal…
Open your eyes and see things as they really are.
Prefect Practice makes you perfect.
Quitters never Win and Winners never Quit.
Reward yourself for every small success and achievement.
Stop Wasting your Time and Procrastinating important Goals.
Take control of your Life and your Goals.
Understand so that you could Understood.
Visualize your Goals and Dreams everyday.
Win over your own weaknesses and make them as your Strengths.
Xccelerate your efforts
Yes Yes Yes, Yes you Can and You Will
Zap your Stress and Enjoy your Life

via lifeasadaydream.tumblr.com

Tăcere

Instagr.am by CameliaV

 În seara asta cuvintele n-au rost.
 E un ocean de ploi pe buzele-mi fierbinţi
 O aprigă furtună în ochii mei cuminţi
 Azi nu mai sunt nimic din ce am fost
 
 Doar floarea de castan mai ia aminte
 E singura ce-mi ştie taina crudă
 Tristă i-am spus acum cu mare trudă:
 E-nchis la magazinul de cuvinte
 
 Dar ştiu că tot ce-i zbucium iute piere
 Când dimineaţa clară a venit
 Un trandafir complice mi-a şoptit:
 Deschis mai e doar raftul de tăcere...

Prima leapsa. De la Pandhoraa.

M-am hotarat sa preiau o leapsa de la Pandhoraa, care mi-a placut fiindca a fost luata si data la intamplare, pentru ca era vorba de poze si mi s-a parut riscant sa alegi o poza dupa numar. Riscant si relevant. Cum spuneam, mi-a placut.

1. Go to the fourth folder in your computer where you store your pictures. (nu trisati!)
2. Pick the fourth picture in that folder.
3. Explain the picture.
4. Tag 4 people to do the same.

Am avut ceva emotii, cand am preluat-o, fiindca nu stiam ce voi gasi in al patrulea folder. Cand am dat de poza asta, am fost foarte fericita. Eu, in Algarve, Portugalia, primavara, intr-un camp de flori... florile mele preferate! In tara mea preferata! Cat de aproape de perfectiune putea fi alegerea asta? Nu as fi putut sa o fac mai bine nici singura.

1. Zi-mi ceva despre tine. Gen cum te cheama, cati ani ai...
Am 1 metru 72 si m-am nascut acum ceva (multa) vreme... tot Camelia ma cheama, de atunci.

2. Ai porecle? Care?
"Kalimero", pentru ca eram la fel de neindemanatica si impiedicata, dar acum nu-mi mai spune nimeni asa. Cred ca porecla actuala e "Mama" :)

3. O melodie trista, una perfecta si 3 care iti plac mult.
Trista: Amalia Rodrigues & Dulce Pontes - Cancao do Mar
Perfecta: Metallica - Nothing Else Matters
Trei care imi plac mult de tot:
Metallica - The Unforgiven
Kansas - Dust In The Wind
Guns'n Roses - November Rain

4. Ai animal de casa? Care?
Cainele meu timp de 19 ani a fost un teckel cu par lung... a murit acum 3 ani. Nu am fost in stare sa-mi iau altul de atunci. Am o pisica in curte si 6 caini pe strada.

5. Daca ai avea un serial TV cum s-ar numi?
Crazy Kids, Funny Parents

6. Primul citat care-ti vine in minte. Nu trisa, fara Google!
We either make ourselves miserable, or we make ourselves strong. The amount of work is the same.
Carlos Castaneda

7. Desenul animat preferat din copilarie:
Kalimero :)

8. Iti place inghetata?
Asta e un fel de gluma? Siguuuuur!

9. Ce alt nume ti-ar placea sa ai, daca ai putea avea altul?
Am toate numele pe care mi-ar placea sa le am.

10. Zi-mi un banc!
Ultimul pe care l-am auzit, ieri:
Elefantul l il intreaba pe soricel pe Facebook:
- Auzi, ti-a dat Noe invite?
- Nu...
- Naspa!

Dau leapsa catre 4 persoane pe care le citesc tot timpul: draga mea Veve, Zana Buna Rau, Alina cu capul in jos si  DrStoica. As fi foarte fericita sa o preia, dat fiind ca toti au multe poze :). Riscati?

Vremuri grele...

via lifeasadaydream

E între noi

 E între noi
 doar o scară
 cu trepte albastre
 de fum
 
 Noaptea urc în somn
 Noaptea cobori în somn
 
 De ficare dată
 în timpi diferiţi
 Nu ne întâlnim niciodată

 Îţi întind mâna
 visând
 
 Punte fragilă 
 între două lumi
 
 De-am deschide ochii
 s-ar prăbuşi zgomotos

 Fiecare în lumea sa 

©Bogdan Vasile

Vitamine

©Bogdan Vasile

 Mi-e dor de nesăbuitele veri
 Cu aromă de val şi cu sticksuri pe plajă
 Cu înot dezbrăcat şi cu nopţi ca de vrajă
 Mi-e dor de nesăbuitele veri
 
 Mic-dejun, vitamine, şi săruturi toptan
 Trupu-ncins pe nisipul fierbinte pe-alocuri
 Tenişi albi dimineaţa, seara vine pe tocuri
 Cină-ioc, vitamine, dar săruturi toptan
 
 Imi frec ochii, nu ştiu de e vis sau real
 Dacă-n poza vetustă suntem noi sau oricine
 Spun memoriei: taci, căci eu ştiu cel mai bine,
 Imi frec ochii şi ştiu ce e vis, ce-i real

Mireasa

©Bogdan Vasile, DTP@Petre Secicar

 La colţul străzii
 Ţi-aş cerşi un sărut
 Îmbrăcată-n mireasă
 Ca şi cum
 Acum
 Am fugit de-acasă
 
 Către o nuntă
 Imaginară
 Să caut puful din plopi
 Pe afară
 
 Nuferi albi
 Aş avea de vânzare
 Dulcele şi însinguratul meu mire
 Culeşi în genunchi
 Într-o fantasmagorică
 Pădure
 
 Cu trena curgând printre
 Prea reale maşini
 Aş fugi către tine
 Blând învelită-n priviri 
 De străini
 
 În lumea perfectă
 Dintr-un oraş
 Dispărut

 Singura formă
 Validă
 De plată
 Ar fi un sărut 

©Bogdan Vasile, DTP@Petre Secicar

 3 iunie, 2011

O poezie tristă

 Am uitat cum sunt mângâierile tale
 Gura-mi arsă de febră pe buzele-ţi moi
 
 Uzate cearşafuri, gesturi banale,
 Iubirea e azi un câmp de război
 
 Sărutul adânc nu-mi mai iese în cale
 Nici genele lungi ca doi fluturi vioi
 
 Definită mai sunt doar de funcţii vitale
 Mediocru mi-e gândul, iar lumina - strigoi
 
 Prin nisip alergam în picioarele goale
 Patru foi alegeam într-un lan de trifoi
 
 Dragostea azi mi-e o plapumă moale
 O mai trag de un colţ, să nu cadă-n noroi

http://instagr.am by CameliaV

E zborul

 Mă doare jocul mâinii părăsite
 Blestemul nu încape în cuvinte
 Descântecele toate stau la pândă
 Și mă-ncovoaie aspra lor osândă
 
 Cărei iubiri să-i mai plătesc o vamă
 Cărui sărut să-i spun că-mi este teamă
 Asupra mea e zborul
 O cădere
 Zăpada fericirii
 Iute
 Piere 

Macii

 

aşteptasem arcuiri de curcubee
 şi covoare de flori la picioare să-mi pui
 către cer să se-nalţe o mie de zmeie
 şi un snop de cuvinte alese să-mi spui
 
 să-mi aşezi două aripi de înger pe umeri
 să plutesc pe un nor lângă tine prin ploaie
 să-mi alungi dintre gânduri orice umbră de temeri
 aşteptasem în palme o lună bălaie
 
 mulţumită-aş fi azi să-mi îngădui conturul
 lângă inima ta să se-aşeze tăcut
 să-mi mai spui încă-o data şi să ştiu adevărul...
  Macii mor de-i culegi. Însă eu n-am crezut

mai, 2011

Linia de plutire

Ca linia orizontului înceţoşată în zare
Ca o gratie prea dreaptă la închisoare
Ca trecerea dintre noapte şi zi
Ca momentul dinainte de a te trezi

Ca o punte fragilă între două lumi
Ca linia pleoapelor atunci când adormi
Ca un creion neted cu mina tocită de scris
Ca o rază de soare prin ochiul întredeschis

Ca un cablu pe care stau porumbeii din cartier
Ca dunga ciorapului lângă portjartier
Ca sârma dansatoarei cu evantai
Ca şirul cadânelor din caravanserai

 Îmi menţin echilibrul printre linii şi fire
 Printre dungile aspre din amintire

 Între bine şi rău pace face-o oştire

 O numesc de acum linia de plutire

Mai 2011

În șoaptă

Visez când dorm
și mă trezesc visând
Amprenta ta pe pulpa cărnii mele
Indezirabile atingeri te pătrund
În gând, intrându-ți tainic pe sub piele

E doar un vis, se scurge universul

Prin ochii tăi până-n străfundul meu
În gând mi se insinuează versul
Și-aș săruta văzduhu-n jurul tău

Pare real, în vis știu că visez
Rămân însingurată, pustie, fără minte
Și trupul mi-e un blur, nu pot să-l controlez,
Cu răni din care curg
șiroaie de cuvinte

Mai 2011

Filmul de vineri - Something Borrowed

De foarte multi ani, in mod traditional, seara de vineri este doar a noastra. Pentru o cina la restaurant si un film. De obicei, bun.
Vinerea asta am intrat la "Something Borrowed", un film cu Kate Hudson si inca 3 actori. :)

Scenariul parea destul de promitator, comedie romantica, patru actori aratosi, dar ma tem ca actorul care a primit rolul de june-prim, Colin Egglesfield, a facut castingul prin sms.
Daca o Kate usor supraponderala in rolul celei mai bune prietene sexy, extrovertita si prostuta (asumat!) parea o alegere buna, tanarul sau logodnic, jucat de Colin, a fost cea mai ciudata alegere pe care mi-a fost dat sa o vad in ultimii ani. Un mop intr-o debara, pe intuneric, ar fi suplinit cu succes jocul acestui tanar actor cu destule aparitii prin filme, dar de care nu am auzit niciodata pana acum. Si sper sa nici nu mai aud, dat fiind ca am avut permanent impresia ca citeste replicile de pe un prompter invizibil, in aceeasi nota si fara niciun fel de contributie actoriceasca.
Cel mai bun actor din film mi s-a parut John Krasinski, care are totusi prea putine replici, insa scenariul il nedreptateste (a citit cineva cartea?), urmat indeaproape de Giniffer Goodwin.
Un film alambicat, dar in acelasi timp schematic, personajele previzibile, dialogurile pline de clisee, il fac destul de greu de vizionat. As fi zis ca e un film usor, insa iti lasa un gust amar, cei care inseala si mint sunt cei care traiesc fericiti pana la adancii batranetii.  Am ras de 2-3 ori, dar in rest m-a intristat pierderea de vreme. Si de bani.

Am vrut sa ies din sala dupa primele 15 minute, dar apoi mi-am amintit cuvintele unui drag prieten care imi spunea ca orice film, oricat de prost, are si ceva bun in el, asa ca am decis sa stau. Ei bine, a avut dreptate. Chapeau, maestre! Filmul a avut 40 de secunde care au meritat vizionarea.
Sunt mai jos, ca sa nu va mai obositi. Kate Hudson si Ginnifer Goodwin intr-o secventa de dans delicioasa, pe muzica celor de la Salt'n Peppa.

Nu cer prea mult

E clar, de azi Mama Ranitilor tu
poti sa-mi spui
Caci nu-mi doresc decat
sa iti aplic bandaje
la capatai
Cu portocale, flori si carti sa vin
Lapte-n pahar sa-ti pun
ca sa te scap de chin

Tu ai putea sa te prefaci
o vreme
Sa gusti rasfatul darnic
ce-ti ofer
Si-apoi sa sari din pat foarte devreme
Sa-nchiriezi un mic elicopter
Si sa-mi asterni un curcubeu pe cer

10 mai 2011

In luna mai

mai taci cate-o frunza
mai gonesti cate-o apa
mai strangi o lumina
in maini sa-ti incapa

dinlauntru - aproape
dinafara - departe
mai consulti calendarul
o iubire... o moarte...

mai tresari la un fosnet
ti se strica un ceas
si ti-e teama sa scuturi
de pe drumuri un pas

din capcane doar una
a ramas neatinsa
o vei umple cu suflet
si iubire nestinsa

4 ian. 1988

Din gradina mea...

Hei, chiar a venit primavara! Am scos florile din sera in curte, suntem cu lucrarile la zi, socrella a pus ingrasamintele de sezon, iar cand ajung seara acasa e o bucurie sa dau un tur de gradina. Florile mele preferate sunt trandafirii (si s-au prins destui in iarna asta), dar florile deja rasarite si inflorite imi umplu sufletul de fericire. Mi-am rugat sotul sa faca o serie de poze azi dimineata, si iata-le acum!

I Want You For Myself

via I took a deep breath

Trésor de Lancôme

E madlena mea de azi, parfumul care mi-aminteste de o alta eu. Nu neaparat mai buna, poate doar ceva mai spontana. Un buchet de trandafiri fanati, un tarm pustiu de mare calda, un asfintit aramiu si tandru.

sursa imagine: dsilber.com

sursa imagine: mes-parfums.com

sursa imagine: luxe.lamurefavorite.com

Mara

De-ale Marei, cand vorbeste cu papusile:

- Eu nu sunt zana gardiana mov! Sunt asistenta ei!

- Buna, frumoaso! Cine-i sefa ta?
- A, eu!!! Uitasem!

Descantec de ploaie

de Ana Blandiana

Iubesc ploile, iubesc cu patima ploile,
Innebunitele ploi si ploile calme,
Ploile feciorelnice si ploile-dezlantuite femei,
Ploile proaspete si plictisitoarele ploi fara sfirsit,
Iubesc ploile, iubesc cu patima ploile,
Imi place sa ma tavalesc prin iarba lor alba, inalta,
Imi place sa le rup firele si sa umblu cu ele in dinti,
Sa ameteasca, privindu-ma astfel, barbatii.
Stiu ca-i urit sa spui Sint cea mai frumoasa femeie ,
E urit si poate nici nu e adevarat,
Dar lasa-ma atunci cind ploua,
Numai atunci cind ploua,
Sa rostesc magica formula Sint cea mai frumoasa femeie .
Sint cea mai frumoasa femeie pentru ca ploua
Si-mi sta bine cu franjurii ploii in par,
Sint cea mai frumoasa femeie pentru ca-i vint
Si rochia se zbate disperata sa-mi ascunda genunchii,
Sint cea mai frumoasa femeie pentru ca tu
Esti departe plecat si eu te astept,
Sint cea mai frumoasa femeie si stiu sa astept
Si totusi astept.
E-n aer miros de dragoste viu,
Si toti trecatorii adulmeca ploaia sa-i simta mirosul,
Pe-o asemenea ploaie poti sa te-ndragostesti fulgerator,
Toti trecatorii sint indragostiti,
Si eu te astept.
Doar tu stii -
Iubesc ploile,
Iubesc cu patima ploile,
Innebunitele ploi si ploile calme,
Ploile feciorelnice si ploile-dezlantuite femei...

 

Daca doriti sa revedeti...

Deoarece am vazut "Cars" de 1500 de ori, "Finding Nemo" de 1000 de ori si "Bolt" de vreo 500, am decis, cu de la mine putere, ca e momentul pentru altceva.

Filmul ales a fost Veronica, poate nostalgicii isi vor aminti de regizoarea de filme pentru copii Elisabeta Bostan. Pentru mine, dansa a fost top of the top al regizorilor de filme pe parcursul copilariei si adolescentei mele, o iubeam mai mult decat il iubeau baietii de varsta mea pe Sergiu Nicolaescu.

Din filmografia Elisabetei Bostan, mi-au placut mult "Saltimbancii", "Mama", "Veronica" si, desigur, "Veronica se intoarce" (cu asta o sa-i asasinez maine pe copii).

 

In "Veronica" a creat o lume fantastica, usor dezlanata (dar pe atunci nu m-am prins), in care mica fetita de gradinita (interpretata delicios de Lulu Mihaescu) intra si iese dupa bunul plac, dupa cum o poarta imaginatia. Toti actorii rad, canta si danseaza, unii mai bine, altii mai prost, nu intotdeauna cine te-ai astepta. Distributia e celebra: Margareta Paslaru, Dem Radulescu, Vasilica Tastaman. Mici partituri au primit si Cornel Constantiniu (niciodata nu mi-a placut), Angela Moldovan, George Mihaita. Muzica se mai fredoneaza si astazi, Mara a venit acum cateva zile de la gradinita cantand unul din cantecele din film, si s-a bucurat mult cand l-a recunoscut.

Veronica, eroina filmului, primeste in dar de ziua ei de la o zana o traistuta fermecata, care ii poate indeplini orice dorinta. Deoarece este egoista si doreste sa pastreze traistuta numai pentru ea, aceasta o paraseste. Asa ca Veronica porneste in cautarea ei, trecand printr-o multime de aventuri, intalnindu-se cu Coana Vulpe, Motanul Danila, Licuriciul si soricelul Aurica cu toata familia lui simpatica. Aventuroasa calatorie o invata sa deosebeasca binele de rau, iar noii sai prieteni o ajuta sa se intoarca acasa.

La inceputul filmarilor, micuta actrita avea putin peste 3 anisori, asa ca va rog sa ma mai lasati cu Cleopatra...

sursa: http://www.cinemagia.ro/

sursa: http://www.cinemagia.ro/

sursa: http://www.cinemagia.ro/

De aici: http://icanread.tumblr.com/