vineri, 26 octombrie 2012

Style & Nature Green Carpet {Eveniment}



Acum o săptămână am participat la un eveniment de business foarte interesant: Leaders in Marketing, unde îmi dorisem enorm să ajung, însă datorită programului meu haotic nu reușisem să mă hotărăsc să-mi iau bilet. Printr-o coincidență fericită, am fost invitată să particip, spre plăcuta mea surpriză. M-au delectat în mod special intevențiile lui Michael Ruckman (marketing bancar), Ana Matos (psihologia consumatorului) și Dragoș Rouă (branding personal).

După conferință a urmat un eveniment fain de tot: Style&Nature Green Carpet Event, cu un mesaj foarte generos, și anume "Natura este mereu la modă", unde designeri vestimentari și de accesorii, artiști, fotografi și pictori și-au prezentat câteva din rezultatele muncii lor.


Câțiva din preferatii mei: Rhea Costa, Kristina Dragomir, Mihaela Glavan, fotografii Remus Agatinei, Doru Amariucai, Marius Baragan, Cosmin Gogu, Teodora Marin și Mitichi (care au prezentat câteva fotografii de excepție).

luni, 24 septembrie 2012

Toamnă

Toamna asta e prea naivă pentru noi.
Sau, nu știu,
poate suntem noi
prea bătrâni pentru ea.

Dar nu,
este clar,
ea nu știe nimic.

Nu știe
că se va răstigni
între noi
ca între vară și iarnă.

Nu știe
că tu ești
pe un braț al crucii,
iar eu pe brațul opus.

24 septembrie 2012


joi, 23 august 2012

Ai grijă ce-ți dorești...

Ce spuneam? Că voi lucra mai des în balansoar, pe balcon? 

Am plecat intempestiv la mare, iar noul meu birou, de ieri dimineață începând, este cel din imaginile de mai jos.



Cuvintele ne creează realitatea. 
Cuvintele ne rănesc, cuvintele ne vindecă.
Ar trebui să reflectăm mai des la asta, să le folosim cu măsură și ceva mai înțelept. 

joi, 16 august 2012

În pereche

În căutarea fericirii

Cumva, într-un anumit punct de pe traseu, viața fericită a ajuns să se afle undeva în depărtare, ca o linie a orizontului unde vom ajunge, cândva, în viața asta.

Birou, întâlniri, prânz, birou, alte întâlniri, mașina la service, sală de două ori pe săptămână, vacanța anuală bine planificată pe internet, copiii la dans, karate, desen, alpinism, parc, mall, film. Și undeva, acolo, printre toate alergăturile astea, suntem noi. Care ne spunem că fericirea mai poate aștepta: când mai cresc copiii, când vom câștiga mai mulți bani, când vom pleca în vacanța visurilor noastre...

Am ajuns să credem că, fără noi, se va dărâma lumea. Că suntem buricul pământului. Că dacă vom fi mai slabi, mai bogați, mai (puțin plauzibil) tineri, vom fi mai fericiți. Că fericirea noastră depinde de lucrurile pe care le vom face sau le vom avea cândva. De lista pe care o vom bifa, ca să citez dintr-un clasic în viață.

Ne privăm de lucruri care ne-ar face plăcere, pentru a abuza de ele atunci când avem prima ocazie. Exemplul clasic: ținem o dietă drastică o lună întreagă, pentru a mânca la sfârșit un tort întreg. Sau muncim ca demenții 6 zile pe săptămână, ca să dormim toată ziua în cea de-a șaptea.

Ei bine, dacă am lua lucrurile mai puțin în serios, s-ar putea să ne simțim mai bine cu noi înșine. Sau dacă ne-am oferi zilnic o mică doză de placere, poate un pahar cu vin bun, poate o conversație plăcută, poate o mică prăjitură (dar mică să fie!).

Și, vorbind de liste (și contrazicându-mă în același timp), mi-am facut o mică listă cu lucrurile pe care o să le întreprind cu scopul declarat de a mă distra și de a face plăcere, mie și celor dragi mie în următoarea lună. Și o să fac această listă în fiecare lună, aducând-o la zi.

1. Voi bea vin și voi mânca brânză într-o seară în weekend cu Bogdan în casuța din copac.

2. Voi da o petrecere la care vom purta cu toții peruci colorate (mai prin septembrie, să fie mai răcoare).

3. Voi munci mai susținut dimineața, pentru ca după amiază să pot ieși cu bicicleta cu copiii. Acum, cât mai e soare, iar zilele mai sunt lungi.

4. Voi ieși la prânz cu soțul meu în fiecare săptămână. O dată pe săptămână. Bine, fie și o cină. În plus față de prânz.

5. Voi dansa cel puțin o dată pe săptămână. Se pune și dacă sunt singură. Dar ar fi și mai bine să dansăm cu toții.

6. Voi lucra dimineața pe balcon, în balansoar, cel puțin o oră.

7. Voi merge la prietena mea care are un studio de pictat pe ceramică și voi picta cot la cot cu copiii.

Când va fi să mor, vreau să pot răspunde cu DA la toate întrebările de mai jos:

1. Ai fost bună cu tine?

2. Ți-ai asumat riscuri?

3. Ai râs și te-ai învârtit în soare?

4. Ți-ai urmat instinctul?

5. Ai dat fără să aștepți nimic în schimb?

6. Ai iertat și ai șters totul cu buretele?

7. Ți-ai împlinit visele?

8. Te-ai legat cu adevărat de cei din jur?

9. Ți-ai permis să fii liberă?

10. Ai învățat să iubești?

Chateau de Villandry

marți, 29 mai 2012

Mă vei iubi?

Mă vei iubi, așa-i? Mă vei iubi
Când seara spatele o să-ți întorc
Și mâna o să ți-o alung
Și cu o carte-n mână o să plâng?

Mă vei iubi când o să fiu scorțoasă,
Când toane o să am și o să țip?
O să-mi iei vorbele adliterram
Când chef să ies în parc nu o să am?

Mă vei iubi când n-o să te sărut
Și mâna n-o să vreau sa ți-o mai dau?

Mă vei iubi când o să mă urăsc

sau cer prea mult și doar mă amăgesc?

©Bogdan Vasile

duminică, 1 aprilie 2012

Un sărut

Nu-mi închipui nicicum
un sărut între noi
- lama mea de cuțit
pe buzele tale moi -

te visez tremurând
blestemând uneori
mă trezesc
căzând dintre nori

fum albastru crescând
peste gropi cu noroi

și nu-mi pot 

aminti

un sărut între noi

Foto by Runa, prelucrata cu ajutorul PicMonkey.com

luni, 12 martie 2012

sâmbătă, 11 februarie 2012

Poem

© Bogdan Vasile
“Ce faci acolo?
 Îți răsfoiești zâmbetele?”

Poemul
Ca o flacără
La rădăcina copacului

Dacă o vezi
Dedesubt
E
Comoara

luni, 16 ianuarie 2012

De-aș urî plecarea


Sunt toată ca o mare
râvnind apropieri
mereu pierzându-și țărmul
plecând spre nicăieri

Știu, m-aș putea opri
să simt pământ sub alge
să nu fiu doar un strop
în valul ce se sparge

Îți simt îndepărtarea
mereu la bunu-mi plac

Dar de-aș urî plecarea

Știi

M-aș numi doar lac