și mă trezesc visând
Amprenta ta pe pulpa cărnii mele
Indezirabile atingeri te pătrund
În gând, intrându-ți tainic pe sub piele
E doar un vis, se scurge universul
În gând mi se insinuează versul
Și-aș săruta văzduhu-n jurul tău
Pare real, în vis știu că visez
Rămân însingurată, pustie, fără minte
Și trupul mi-e un blur, nu pot să-l controlez,
Cu răni din care curg
șiroaie de cuvinte
Mai 2011
4 comentarii:
Ar trebui sa publici! Sa publici auzi?
Scrii imposibil de frumos, pacat ca nu ne dai ocazia sa te citim mai des si mai mult!
Multumesc frumos, Alina!
Mai degraba i-as edita pe altii, decat pe mine. Dar o sa mai scriu aici, dupa asemenea incurajari. :)
visez amprenta ta...
in gand e doar un vis,
pare real,
nu pot sa-l controlez...
intrebare: de ce totul s-a transforma in gri?
raspuns: am privit viata doar in alb-negru.
un anonim "gri" iti multumeste ca publici ceva atat de frumos, de... "colorat"
@Anonim: Ma bucur ca versurile mele fac sa vibreze coarde ascunse. Eu cred ca viata ne-o coloram singuri, prin alegerile pe care le facem.
Trimiteți un comentariu